Mitul marilor vânători este dat uitării mulțumită unui nou studiu

Sexul unui om a definit adesea rolurile pe care le atribuim strămoșilor noștri atunci când privim în trecut. Un nou studiu, însă, contestă ideea că bărbații erau vânători, în timp ce femeile doar „culegeau”.

Cercetătorii au folosit date dintr-o vastă literatură ce a investigat popoarele și culturile din trecut. Astfel, ei au constatat că dovezile din ultimii 100 de ani susțin descoperirile arheologice care datează încă din Holocen și descriu femeile ca fiind vânători pricepuți și intenționați, potrivit IFLScience.

• Singura relatare „de la fața locului” dezvăluia data exactă în care orașul Pompeii a fost distrus
• Arheologii chinezi au dezgropat o armură excepțională din 6.000 de solzi. Cui a aparținut?

Vânatul și culesul sunt două practici de subzistență care descriu modul în care oamenii își procurau hrana înainte să existe  supermarketurile și șoferii livratori. Ideile percepute despre rolul femeilor în creșterea copiilor au făcut ca acestea să fie catalogate ca adoptând un ritm de viață mai lent, care s-ar fi pretat mai bine la cules, în timp ce bărbații din Antichitate erau considerați ca fiind cei care mergeau la vânătoare.

Femeile au practicat activ vânatul în societăți

Chiar și în cazurile în care au fost găsite unelte alături de rămășițele unor femei antice, unii au fost reticenți în a presupune că acestea reprezentau proiectile de vânătoare. Cu toate acestea, un studiu realizat în 2020 asupra unui sit funerar vechi de 9.000 de ani din zona montană andină Wilamaya Patjxa, în Peru, a concluzionat că există dovezi care susțin ideea că un număr „decent” de femei vânau animale.

„De fapt, am descoperit o serie de înmormântări în acest loc. Dar poate cel mai interesant a fost Individul 6. [Au fost] îngropate cu un set de vânătoare de animale, care includea vârfuri de proiectil din piatră, pietre ascuție (probabil pentru măcelărie), un posibil cuțit din piatră, unelte de răzuire a pieilor și ocru roșu, probabil pentru tăbăcirea pieilor de animale”, a declarat Randy Haas, autorul studiului și profesor asistent de antropologie la Universitatea California, Davis din SUA.

Prin noile cercetări, oamenii de știință au adunat date de la 63 de societăți de căutare a hranei, inclusiv 19 din America de Nord, șase din America de Sud, 12 din Africa, 15 din Australia, cinci din Asia și șase din regiunea Oceania. Dintre aceste 63 de societăți, 50 au prezentat semne că și femeile au vânat, însumând un procent de 79%. În societățile în care vânătoarea a fost considerată cea mai importantă abordare de subzistență, femeile au participat în mod activ în 100% din timp.

Studiul demontează teoria conform căreia doar bărbații vânau

Dovezile au sugerat, de asemenea, că atunci când vânătoarea era o prioritate, femeile vânau animale de toate dimensiunile, mai degrabă decât să se concentreze pe speciile mai mici.

„Aici am investigat dacă tendințele observate ale muncii de vânătoare fără gen cunoscute din arhivele arheologice au continuat în perioadele mai recente, etnografice. Eșantionul descriptiv descris aici este suficient pentru a justifica concluzia că femeile din societățile din întreaga lume participă la vânătoare în perioadele mai recente, o constatare care are sens având în vedere morfologia și fiziologia generală a femeilor”, au concluzionat autorii.

„Prevalența datelor privind femeile care vânează se opune în mod direct credinței comune conform căreia femeile adună în mod exclusiv, în timp ce bărbații vânează în mod exclusiv și, mai mult, că separarea sexuală implicită a muncii de vânător/culegător este aplicată în mod greșit […]”, au spus autorii.

Studiul este publicat în revista PLOS ONE.

Vă mai recomandăm și: 

Cele mai vechi urme de pași făcute de Homo sapiens datează de acum 153.000 de ani

Unelte găsite într-o peșteră de Neanderthal sugerează existența unei industrii preistorice

O invenție neașteptată, atribuită neanderthalienilor. Ce au descoperit cercetătorii?

Cercetătorii au descoperit o posibilă cauză pentru „boala vikingilor”